M-am intors de ceva vreme la vechea mea placere. Scriu un roman… Insa incep sa ma indoiesc de calea pe care o va alege el, Romanul. Cateodata am impresia ca se scrie singur. Il las sa ma cheme numai cand vrea el. Niciodata nu mi-a placut sa scriu obligat de ceva sau de cineva. Ma motiveaza insa dorinta de a-mi pune pe foaie visele, starile. Daca ma simt prea bine nu pot scrie, daca ma simt rau la fel. Imi trebuie doar acel ceva care sa ma cheme in fata laptopului si sa ma mobilizeze. Uneori scriu doar secvente pe care le lipesc la fel cum as face un puzzle. Asta ma face cateodata sa cred ca nu voi termina in veci marele meu proiect din adolescenta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu