Curva

Cateodata pur si simplu gandurile nu te lasa sa dormi? De ce unii pot sa adoarma asa simplu si tu nu? De ce ei merita sa se odihneasca si tu, desi muncesti mai mult, nu poti? Nu ar trebui sa fim obositi dupa ce muncim? MINTEA ti se odihneste in somn. Adica ea intra intr-un fel de revizie tehnica, daca intelegi. Si eu as trimite-o pe a mea la culcare dar vad ca nu e acasa...Umbla bezmetica prin lume. Cauta INIMA. Si aia e praf. Si e si curva. Cum cine? Inima mea. Da da! Vai de steaua ei! A plecat de acasa dupa DOR. Doar ca nici ea nu stie dupa care. Ca ii e dor de cineva. Apoi brusc nu ii mai e. Si cand ti-e lumea mai draga incepe sa bata pentru cine stie ce iluzie. Inima mea e proasta rau. Si curva....

Dar daca as putea gasi mintea as face lumina si as putea sa imi adun gandurile de pe jos. In felul asta nu as mai calca pe ele cand ma duc spre frigider pe intuneric. Ma dor. Ma inteapa in calcai. Exact ca pe Ahile cand se pregatea sa faca praf Troia. In rest as ajunge la frigider fara probleme. Si as si muta muntii din loc pentru ce imi doresc. Pentru ca sunt puternic. Dar gandurile astea multe... Ah! Iar calc pe unul. Cica ce fac maine? Cum ma duc obosit la munca? Uite-asa! Cum pot. Cum m-am dus si pana acum de luni bune.Na! De ce ma duc la frigider? Stai ca am uitat sa iti spun cititorule. Ce o fi in capul meu. Aaaa. Nimic. Ca mintea e plecata departe si gandurile imi sunt peste tot. Ma duc sa imi iau o sticla de vin. Beau si eu si ascult muzica. Poate poate mi-o veni mintea la cap. Si curva aia de inima inapoi....